Epistola catre Copiii mei

de Irina Stroe

A existat un Timp, uitat acum in zale

De amintiri lichide si dor de licurici,

Cand mami, o copila, visa in Nemurire

Sa fie in vecie o Mami…de pui mici.

Si va simteam in Suflet, in carne, in Fiinta,

Nu era os din mine sa fie doar al meu.

Stiam ca langa Domnul stau 3 minuni de ingeri

Ce-asteapta doar un Zambet, un Semn de Dumnezeu.

hfjk

Si-ati coborat in pantec: doi crini si-o floare rara,

Trei Flori cu radacini infipte-adanc in Cer.

Iar mami si cu tati n-au mai gasit Cuvinte

In multumirea lor, ci doar trairi de-Eter.

Iubirea noastra-i sacra, e mai presus de Fire,

De Dor, de Cant, de Aripi, de-a fi in Nemurire.

Si mami se gandeste ce-a pus Domnul in voi,

In Suflet si-n Fiinta:

Un strat din Cer si-o Stea,

C-o Galaxie-n ea.

c6dcd5e5ed055b72db722834b34838e2

Iar noi, parinti, ce oare avem acum a face?

A “ desena” noi Drumuri, ce-n vise le-am desface?

Modificam destine dupa al nostru plac?

Schimbam o Panorama c-un Peisaj abstact?

7.16

Va pregatim de Drumul cel Mare si pavat

Nu doar cu ritmuri line, ci si cu “gropi” pictat.

Dar cum s-o facem oare, far-a lasa in voi

Din propriile noastre ratari, caderi, nevoi?

Aceasta-i Intrebarea si Unica Mirare…

Pe care un Parinte, iubind, etern o are.

Si a venit Raspunsul gingas, dar Ferm si lin,

Tot de la voi, de-Acasa, din dulcele Divin:

Copiii sunt Minunea, Raspunsul si Chemarea.

Ei sunt Lumina, Muntele si ,mai apoi , Salvarea.

Eu pun in voi Iubire, din ea vor creste toate

Si voi veti fi cei care v-alegeti nestemate

Din profunzimea Marii Fiintei care Sunteti.

28b33602f8d209201a7577668482e74f

Punem in voi, prin Domnul, Samanta de Gandire,

Cu-a Vremii trecere, s-o nasteti, divin, Inteleptire.

Trei porumbei cu ochii de spatii de margean

Va vor purta pe aripi Nectarul Pacii insasi,

Iar voi, iubitii nostri, s-o inaltati pe-o Scara

Cu trepte fara Cuie, Urcarea sa nu doara.

Sunteti, din Cer, Iubire si Lotus, totodata.

Ce noi avem a face este-a pastra Petala

Cristal, imaculata.

Sa stiti de unde-i Cerul si unde e Acasa.

Sa stiti ca tara voastra e unde-i Dumnezeu.

Dar sa aveti in Piepturi pe Dacul-Deceneu,

Care-n a lui Simtire, Cunoastere si-Adanc

Vibra o unitate de: Soare, Huma, Gand,

De Crez in nemurire, in labirint de Spatii,

Intr-o Coloana sfanta de Infinit pe care

Brancusi avea s-o nasca, din Cer, muiata-n Soare.

Sa fiti solemni, ca brazii, Copiii mei de Cer

Si vigurosi ca Muntii, cu capete semete.

Nu in Mandrie-i forta, nu e Putere-n ea,

Ea-i doar o masca veche, nisip fara valoare,

O harpa ce nu poarta in ea, a ei Cantare.

Fiti doar Drepti in Tinuta, cu spate de Stejar,

Cu aripi de arhanghel, cu Piept spalat in Har.

Cu Ochi de Vultur mistic si-n Inima, Cuvantul.

Cuvantul de Iubire; ca El va fie Gandul!

Aceasta-i Mostenirea, iubiti Fii si Fiica.

Si nu uitati vreodata

Ca CE din Cer coboara,

In Ceruri se ridica !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s